Lucram pe un ordinator cu tastatura franceza, ne cerem scuze pentru miile de “sh”-uri, “tz”-uri, â-uri care vor lipsi

Ianuarie decembrie 2006, pregatirile

Ideea

De mai mult timp visam sa facem calatorii cu copiii, discutasem chiar si in mod timid de un putin probabil an sabatic, fara sa credem prea mult, si pina la urma ne-am surprins noi insine de amploarea deciziei. Si, daca tot a facem, macar hai sa fie talia xxl, nu? Se zice ca ai nevoie de un an sa gasesti ritmul cel bun pentru o asemenea calatorie, si atunci trebuie sa te intorci? Ce frustrare......
In plus scopul nostru nu este sa rulam ci sa profitam pe deplin de acest stil de viata, deci  ne vom fixa o medie zilnica de 110 km.
Ceea ce ne-a permis sa luam relativ usor hotarirea este ca dinainte hotarisem sa schimbam viata recentrind totul pe viata noastra de familie, modificind atitudinea legata de lucru, cadrul de viata, toate aprioriurile legate de societate. Sint hotariri greu de luam caci ratiunea va gasi intotdeauna motive pentru a te impiedica sa aduci genul asta de schimbari vietii, iar a prioriurile sociale si culturale despre cum se cade sa-ti traiesti viata par pentru multe persoane de nedepasit.
Cautind informatii pe internet, dar nu neaparat in acest scop (desi este clar ca nu gasesti decit ceea ce cauti...) am descoperit periplul familiei Marais, apoi, al familiei Tsagalos (nu stiam ca francezii sint mari calatori...) si ne-au facut sa visam. Daca ai cazut in aceasta “capcana”, ajunge sa vrei cu adevarat sa o faci si sa te simti extrem de bine cu familia ca sa treci la calcule. Din punctul asta de vedere, experienta familiei Marais demonstreaza ca vointa este mult mai importanta decit rezultatul calculelor…
De ce o asemenea calatorie? Motivele sint multiple dar foarte bazice. A trai o experienta unica cu familia, a descoperi lumea cu copiii, a-i educa in contact cu oamenii, culturile, animalele, in respectul naturii, a profita de ce iti ofera ea zilnic, fara distinctie. A lasa liber curs caracterului nostru boem, a duce la capat ideea ca viata este un cadou, un privilegiu, deci sa te bucuri de ea din plin. A se debarasa de aprioriurile sociale, a se simti liber, fara nici o constringere pe durata calatoriei.
Va trebui, bineinteles sa organizam zilnic calatoria, sa geram problemele punctuale de securitate sau sanitare, dar plecam cu o privire hotarit pozitiva asupra vietii si a viitorului.
Hotarirea a fost, deci, luata un an inainte de plecare, arhisuficient ne-am spus noi la inceput, foarte scurt ni se pare la sfirsit....

Organizarea

Lucru foarte simplu si agreabil la inceput, a cauta informatii, in special pe internet, alte experiente, a intilni familii care au calatorit in acest fel. La 2 luni de la plecare, insa, totul devine vag si mai ales,  interminabil…
Fara a face o ordine cronologica neaparat, in vrac, vinzarea casei, cumpararea camperului, optinuile necesare, hirtogaraia inevitabila, asigurare, a gasi un parking pazit pentru volumul lui (al nostru este la 50 km de casa..), piesele de schimb si accesorii, toate astea ocupa citeva luni bune....refacut pasapoartele pentru toata familia, permisele de conducere nationale si internationale, vize, fotografii cu copii tristi cu urechile bine vizibile corespunzatoare noilor norme de te saturi, cartile de identitate le-am lasat deoparte, nu mai puteam, nenumarate vizite la doctor, vaccinuri, dentist (anticipeaza toti dintii care se vor incaleca..), osteopat, obtine actele necesare de la scoala pentru a depune un dosar la inspectia academica, inscrierea la CNED (scoala prin corespondenta), incearca camperul in vacanta (de asta nu ne plingem), gaseste asigurarea familiei pe durata calatoriei (pentru mai mult de 18 luni, foarte foarte greu…), asigurarea camperului pentru Statele Unite, carnetul camperului de trecut granita, cumpara biletele de avion, desfa si impacheteaza toata casa si dumnezeule, cum am putut sa ne poluam existenta cu atitea lucruri inutile…cind ai intrat in logica asta de viata iti vine sa scapi de tot…, bricoleaza camperul, inevitabil, lista lucrurilor de luat, haine de vara, iarna, selectiunea zecilor de kilograme de carti, jocuri, scule, cumparatul materialului informatic adaptat calatoriei – ordinator, scaner, imprimanta, aparat foto, obiective, discuri externe de inregistrat pozele, elaborarea continutului sitului internet, invatat cum se actualizeaza, urmarit cursurile Cned-ului zilnic, in tot timpul asta, mers la lucru, lasat totul in ordine, refacut cartile de credit, restructurat conturile in banca pentru o mai mare securitate, facut carti de vizita, dosar pentru sponsori daca cauti, dus camperul la revizii, la port si facut toate formalitatile, vindut masina, scanatul tuturor documentelor pentru a le trimite pe o adresa email, cel mai sigur in caz de pierdere…, gasit o adresa la prieteni pentru impozite, alocatii familiale suprimat toate serviciile, abonamentele in curs, pe scurt, a reduce viata administrativa la o simpla cutie postala si adrese email……. Dar, pentru a simplifica la maximum, mai intii trebuie complicat de o maniera incredibila. Francezii zic, a organiza este deja a calatori, este deci incredibil cit am calatorit in aceste ultime luni….In orice caz, abstractie facuta de oboseala, este o adevarata placere sa reduci totul la esential !!!
Daca dupa toate acestea cineva inca ar avea chef sa faca ce facem, spuneti-ne, ne-ar face mare placere sa va intilnim undeva in lume....

Scoala

In Franta exista posibilitatea legala de a scolariza copiii acasa. Inspectia academica organizeaza 2 vizite anuale la domiciliu pentru a situa nivelul scolar al copiilor si a valida anii efectuati.
Solutia ni se parea foarte interesanta pentru calatoria noastra prin libertatea pe care ne-o oferea, dar inspectorii nu pareau interesati sa ne viziteze pe o plaja in Costa Rica sau un ghetar in Patagonia. Bizar…
Unica alternativa posibila ramine CNED-ul (centrul national de educare la distanta), care este de fapt scoala publica prin corespondenta. Ni se trimit la o adresa fixa toate manualele (10 kg deja pentru clasa a 2-a..din fericire nu calatorim cu rucsacul). La rindul nostru, trebuie sa trimitem lucrarile de control prin posta pentru toate materiile la fiecare 3 saptamini. Lucrarile constau in scris, desene si inregistrari pe casete audio clasice. Este bizar ca fiind conceput pentru distanta, chiar locuri inaccesibile, totul se petrece prin posta si nu prin internet, nimeni nu intelege de ce, toti calatorii protesteaza.....misterele administratiei nu se opresc la frontiera romaniei....
Materiile sint / limba franceza, matematica, engleza, descoperirea lumii, viata civica, arta grafica, muzica. Este mult de lucru dar sintem incintati ca am inceput aceasta experienta inca din luna septembrie, cu 4 luni inainte de plecare. A te improviza profesor din parinte iti cere ceva obisnuinta !! In mod inevitabil triem (uneori chiar sever) in manuale, punind accentul pe ce ni sa pare bine, mai ales ca insasi calatoria va fi scoala copiilor. Dorim sa incercam sa facem sa dispara limitele in timp ale scolii. Scoala nu va fi asociata cu clopotelul, bancuta, autoritatea profesorului. Viata insasi este scoala, din tot ce vor trai in fiecare zi vor invata fara a-si da seama.
Apreciem particular faptul ca profesorul se straduieste sa “existe” pentru copil. La rindul lui, ne-a trimis o descriere a familiei sale, poza, nume...iar corecturile sint clare, detailate si facute cu pasiune.
De cind ne ocupam de organizarea parcursului, geografia are din ce in ce mai putine secrete pentru ei. (chiar si pentru noi....)
Din experientele familiilor franceze care au calatorit in acest fel in jurul lumii, scoala revine la 2 ore pe zi dar este un invatamint intens si personalizat fata de capacitatile si ritmul copilului. Nu se compara cu clasa de 34 elevi unde daca copilul este deasupra nivelului clasei se plictiseste, iar daca est dedesubt, esecul scolar este asigurat...
Rezultatul scolii in familie in acest tip de calatorie a dat numai rezultate foarte bune in Franta, toti copiii fiind reintegrati la sfirsitul calatoriilor perfect in invatamintul normal cu pina la 2 ani avans pentru virsta lor !!
In orice caz, a ne ocupa noi insine de scolarizarea copiilor nostri, mai ales in cadrul vietii alternative itinerante pe care am ales-o, este o satisfactie enorma, o adevarata placere.....
Cind vorbim despre familiile franceze care au calatorit in acest fel cu copiii in jurul lumii, vorbim despre experiente recente incepute de catre familia Marais in 1999-2003 si continuate ca un val de luare de constiinta ca viata se poate trai si altfel. Am avut ocazia sa-i intilnim, oameni pasionati si pasionanti pentru care viata nu este o fatalitate ci un cadou, o adevarata bucurie !!!

Lucrul

Calatoria nu o privim ca pe o vacanta de citiva ani, ci ca pe un stil de viata temporar. Asta inseamna in mod implicit si a lucra.........
Bineinteles ca vrem ca cheltuielile legate de calatorie sa fie cit mai reduse, dar lucrul ocupa o importanta si de alta natura.
Ne-ar bucura foarte mult ca copiii nostri sa ramina cu amintirea ca lucrul poate fi perfect asociat cu ideea de a calatori, de a avea o adevarata viata de familie si nu trauma absentei parintilor, stresul...
Disociem lucrul temporar prin internet de-a lungul calatoriei (in medie contam o zi pe saptamina) de reunirea materialului pentru a publica carti la sirsit. Meseriile noastre ne permit sa-l privim ca pe o adevarata oportunitate profesionala, o mina de informatii pentru domenii care ne pasioneaza – carnete de calatorie, carti de ilustratii pentru copii, arhitecturi traditionale, ecologice. In acest fel consideram ca elaborarea acestor publicatii ne vor face atit noi cit si copiii sa prelungim calatoria in timp multa vreme dupa terminarea ei...

Bugetul

Pentru moment, bugetul nostru previzional este putin teoretic, se bazeaza pe alte experiente de acest gen. Contam pe o medie lunara de 2000 euros pentru Statele Unite, Canada, Aaustralia...si o medie de 1000 euros pentru America Latina, Asia....De virificat. Bugetul include cheltuielile vietii, camping, mincare, haine, distractii diverse, telefon, internet, motorina, intretinerea camperului, asigurarea lui.
Deocamdata nu ne dam seama daca cargoul si biletele de avion fac parte, vom vedea...

Povestea calatoriei
Pagina principala