Puteti da click pe imagini pentru a le màri

Ianuarie februarie de la Jacksonville la Everglades

În sfîrsit, prima actualizare...planingurile fiind facute pentru a a sti ceea ce nu a fost respectat, vaporul lui Simon nu a sosit cînd am fi vrut precum dintisorii lui Ilinca care ne-au pemis sa studiem cerul instelat al ultimei saptamâni, în principiu prevazuta pentru aceasta actualizare... Iata-ne deci izolati într-un camping din parcul Everglades pentru cîteva zile într-un loc minunat desi situat între crocodili, tîntari, pantere si alte animale primitoare pentru a da cîteva detalii pe ici si pe colo.

Toata lumea e foarte cuminte, mai putin dintii Ilincài care o fac sa treaca un moment penibil, si nu numai pe ea! Descoperirea Americii pentru bàieti este presàratà de “whaou, cool”, sunt incântati de latura copii mari a americanilor cu limuzinele, chopperele, camioanele cu flàcàri, dragsteruri si alte jeep-uri supraînàltate pe roti enorme.

Noi suntem mai degrabà vràjiti de naturà, punctul forte al acestui continent. Chiar si intr-un loc ca Jacksonville care abia figureaza pe ghidurile turistice am descoperit locuri pline de magie (multumità intârzierii cargo-ului), amestec de plàji cu mlastini care oferà peisaje variate si puternice. Gama trece de la  plaja cu copaci dezràdàcinati de furtuni si apa marii , la plàji infinite unde te poti plimba in masina la 20 de metri de delfini (din nefericire existà...si nu vorbim de delfini) sau cele din zone protejate care se intind de la orizont la orizont si in care eram singuri intr-o intimitate totala. Bine, e un pic relativ spus, doar noi, elicopterul de supraveghere deasupra noastrà si masina rangerilor care ne asteptau in parking.

01 - pregatirea itinerariului, 02 - rechinii din Florida, 03 - prima aniversare la plaja,
04 - primele trofee, primele frisoane, 05 - plaja Talbot, o surpriza, 06 - iarasi plaja Talbot...
07 - furtuni americane sau eroziunea màrii ?,
08 - padurea Fermecatà, 09 - cu adevarat fermecatà, 10 - noii rangeri

In afarà de asta, Jacksonville are farmecul oraselor medii americane, seamana cu decorurile din jocurile video, cu urmariri de masini intre cladiri plate si masina sheriff-ului in spate. Ne vom aminti de Jacksonville si pentru impresionanta forta cu care vamesii americani au tras de usa campingcar-ului stricând broasca, usa fiind descuiatà, precum si usile cabinei. Impresionant, mai ales ca cele douà spatii se comunica prin interior!! De asemenea au dispàrut mici obiecte...le uràm viatà lungà si fericità acolo unde or fi.

Înspre sud , Cape Canaveral ne-a fàcut sa visàm in mod special datorità tuturor evenimentelor petrecute acolo; din pàcate pentru vizitant totul este fàcut in spiritul Disneyland-ului, prezentarea nu este la inàltimea acestui loc cu adevàrat exceptional.

Parcul Everglades este o oaza incredibilà de pace, copii au putut sa admire de aproape crocodilii si chiar sa si atinga bebelusi crocodili. Am avut ocazia sa facem minunate plimbàri cu bicicletele si cu remorca pentru Ilinca, pic-nic-uri, focuri de tabàrà serile, in fine am petrecut câteva zile gen vacanta de boy-scout...

Key-ile, arhipelag incredibil, este constituit de 180 km de poduri si drumuri care leagà insulele (cu o naturà extrem de generoasà) intre ele oprindu-se la KeyWest, orasul cel mai din sud. Am descoperit pelicanii, iguanele, delfinii plimbându-ne cu kayakul printre mangrove.... Vlad a invàtat chiar sa meargà cu bicicletà singur singurel, i-am scos rotile laterale si a plecat... merità subliniat!

11 - the universe is calling, 12 - parking în Everglades (exact de aici facem actualizarea....)
13 - recunoastem, nu le-am întîlnit..., 14 - pasarela în parcul Everglades,
15 - aligatori în libertate, 16 - Matei decontractat, 17 - pasi mici peicipecolo,
18 - prima lectie de pescuit, tolba goala..., 19 - prânz in Keys, 20 - ora de stiinte naturale,...
21 - prima expeditie în kayak, Ilinca nu se vede, mama vîsleste în acelasi timp...
22 - iguanele descoperite în pàdurea de mangrove, 23 - aaaaah, àstia da bàieti !!!

La KeyWest am visitat partea veche a orasului care este incântàtoare. Aici si-a petrecut 9 ani din viatà Hemingway, casa lui transformându-se in muzeu. In zona Key-lor se simte bine cultura hispanà, Cuba in mod special. Comunitatea latinà este atât de impresionantà incât e bine sa vorbesti spaniolà aici.
Toate aceste frumuseti si climatul de exceptie au un pret, este sezonul inalt in iarna, preturile sunt exorbitante, campingurile sunt pline cu camperuri americane mari cât autobuzele, cu jeep-urile remorcate in spate si zgomotoasele lor generatoare de curent... totul “infrumusetat” de palmieri luminosi, un fel de Las Vegas.

Campingcar-urile nu sunt binevenite in Florida contrar restului Americii, asteptàm sa ne putem bucura de campingurile statale (national camp ground- simple si ieftine) si de natura salbatica.

Ei bine, asta este tot, urcàm càtre New Orleans!

Pe situl Motorhome in versiunea anterioara a existat o rubrica “Pagina lui Liviu” in permanent santier care din câte a înteles noi, nu a vazut niciodata ziua..... deci sugeràm sa o realizam noi. Aceasta rubrica dedicata lui Cristiana si Liviu se adreseaza în particular celor interesati de partea tehnica a periplului nostru, fie despre comportamentul lui Simon, fie despre aspectele vietii legate de camper în tarile traversate.

Deci, mica rectificare, avem un Aivecou (IVECO spus de americani), sau mai degraba Aive,what?..... si este mai deosebit sa ai un Aivecou in Statele Unite decît un Maybach în România, pentru simplul fapt ca trebuie sa fie singurul.

Experienta calatoriei în SUA cu un camper european este particulara, nu atât prin dimensiunile de “Làstun” càpàtate de Simon (care pentru noi era gigantic...) ci prin interesul si admiratia stârnite în jur. Sîntem constant înconjurati de americani intrigati de aceasta aratare ca punct de plecare a discutiilor despre restul calatoriei, în plus calatorim cu 3 copii, tare trebuie sa fim bizari.....am vazut primul copil intr-un camping dupa o saptamâna....

Regasirea lui Simon.
L-am vazut de la distanta în port si am fost emotionati, totul parea perfect dar a fost doar în parte....diverse mici obiecte plecasera, ca sa fim politicosi dar mai ales usa celulei era sparta. Vehiculele trebuie sa fie deschise în timpul transportului iar al nostru era, în plus cu cheia în contact. Asta nu a împieducat vamesii sa sparga încuietoarea exterioara a usii (deschisa) situata lînga usa cabinei (deschisa si ea), cele 2 spatii comunicînd prin interior. Am fost foarte impresionati de forta cu care au spart o usa deschisa,cît despre inteligenta sa nu pomenim....

Mici probleme
- Simon se apleaca pe stînga, 2- 3 cm, trebuie sa gasim un garaj care sa accepte sa se uite la un camion unic de colectie ca al nostru..
- Consuma cam 2 l/100km de motorina în plus fata de Europa, este mai încarcat, e drept dar este o mare diferenta, motorina sigur nu este aceeasi. De fapt relativizam caci aici motorina este cam 0,5 euros litrul......Ïn majoritatea statiilor de benzina interzic utlilizarea motorinei pentru motoare din 2007 caci cantitatea joasa în fosfati le poate distruge....care este corespondenta cu motoarele diesel din Europa?....
- Portiera si-a pierdut total etanseitatea în urma actului eroic al vamesilor americani, le uràm asemenea.
ïn rest este foarte brav.....steguletele motorhome au aparut în mod oficial abia de 2 zile, deh, ia ceva timp sa aranjezi 2,5 m3 înauntru dar prima piatra la temelia calendarului motorhome 2008 a fost pusa ieri seara chiar aici în camping.

Pe curînd, speram numai cu vesti bune despre Simon, despre restul familiei nici nu mai spunem....