Nu imaginasem ultima actualizare despre Argentina atât de nostalgicà. O paginà frumoasà a càlàtoriei, a vietii noastre. Greu de spus pe unde ràmàsesem, dar dorim sà evocàm unul dintre lucrurile care ne-au socat, dar probabil cà acum câtiva ani am fi fost mai purin sensibili la acest tip de subiecte. "Patagonia sin represas" - adicà, Patagonia fàrà baraje de acumulare. Aici este vorba de Patagonia Chilenà. Gigantice proiecte sunt în curs de studiu, proiecte în dezacord cu casitotalitatea locuitorilor. Enorme baraje, lacuri de acumulare, si, consecintà, mii de kilometri de cabluri si stâlpi de înaltà tensiune care vor fi instalati în...râuri, deoarece toate terenurile au proprietari, în drum spre Santiago de Chile. Bineînteles, argumentul necesitàtii imperioase a acestei energii electrice nu are ca contraargument decât punerea în cauzà a modului nostru de viatà absurd, cu necesitàti exagerate, dar asupra acestui detaliu nu mai revenim. In spatele acestui protest generalizat, populatia denuntà un alt lucru, si mai grav. Este vorba despre gestiunea rezervelor de apà ale tàrii. Trebuie stiut cà pânà a 95% din apa Chilenà apartine...Spaniei, si nu vorbim numai despre sursele de apà potabile ci despre apele râurilor. Rezerve de apà naturale au fost declarate secate de càtre statul Chilen, nemaiputând fi alimentate de apele râurilor, iar fermierii in acest cadru de viatà exceptional de generos de la mama naturà nu au dreptul sà utilizeze apa râurilor. Inconjurati de râuri, asteptàm sà vinà ploaia. Râuri la care, fermierii se uità îndelung dar fàrà a le putea atinge. In mod legal, albia râului apartine guvernului Chile, dar apa, Spaniei. Colonizarea nu s-a terminat, cred cà am mai spus-o dar câte forme poate lua colonizarea în ziua de astàzi, este impresionant. |
|
 |
|
Sus, deci, brosura de informare asupra acestei campanii, jos, în cadrul aceleasi brosuri, birourile marilor firme spaniole (si una englezà pentru ce a mai ràmas din apa sàrmanilor chileni..) în care se iau hotàrârile referitoare la natura de mai sus. |
|
 |
|
Caretera Austral s-a dovedit superbà, dar dupà 500 km dezastruosi, ajunsi la Coihaique, ne aruncàm literalmente pe agentia care vinde biletele pentru a continua cu vaporul înspre nord. Cohiaique - Quellon, în sudul insulei de Chiloe, o zi si o noapte, perfect. In asteptarea vaporului ne instalàm pentru câteva zile într-un camping, repede devenit zgomotos cu toata ceata lui Papuc a grupului nostru càlàtor. Fiordurile Chilene îsi vor pàstra în mod pudic identitatea, un nor jos contopindu-se cu oceanul obligându-ne sà facem apel la memoriile Inside Passage-ul din Alaska si Canada. Asemànàrile sunt frapante, însà ràmânem în mod clar mai sensibili extremei nordice ale naturii. |
|
 |
|
Càlàtoria ne va ràmâne în amintiri mai ales pentru ocazia de a frecventa un càpitan de vapor considerat de Chileni însàsi - Una verguenza national - O rusine nationalà....lucru consemnat în reclamatia de 5 pagini fàcutà de pasageri la sfârsitul traversàrii. Fiecare va pàstra în amintire câte un detaliu mai mult sau mai putin grav sau comic din comportamentul lui. Eu ràmân cu cel al mareei "sidefate multicolore" al curàtàrii tankurilor de pàcurà în plin ocean....dar si cu bucuria copiilor de a se fi amuzat copios împreunà. Ce a mai crescut Ilincuta, nu? |
|
 |
|
Isla de Chiloe, cu sigurantà am fi zis - Un paradis - dacà am fi avut o minusculà razà de soare într-o sàptàmânà.....Sate cu un farmec indiscutabil, case din lemn, sau acoperite cu tablà ondulatà sau mulatà, detalii care în mod normal sunt sàrace, triste, si uite cà.... |
|
 |
|
| Reputatà pentru bisericile din lemn, foarte frumoase, dar cunoscând Maramuresul.... | |
 |
|
Reputatele oistre gigantice ale insulei, prima datà când mâncàm asa ceva cu furculita si cutitul...La loteria inevitabilà a acestui spectacol culinar, Olivier trage lozul pierzàtor...câteva zile sà se repunà pe picioare. In mod indiscutabil, dacà nu te îmbolnàvesti sunt foarte sànàtoase! Alàturi, vitrina unui magazin care pare sà vândà de toate, ne-a înduiosat...poate pentru cà avem aceeasi manierà de a clasa... |
|
 |
|
| Làsàm arhitectul sà-si facà damblaua... | |
 |
|
Ne hotàrâm sà ne instalàm confortabil cu Lebourgii la Puerto Varas, într-un camping DE VIS în asteptarea nasterii, sà ajutàm, în caz cà...Camping pe malul apei, vulcanul majestuos alàturi, cadà de baie la dispozitia celor care încà îsi permit, pescuit, focuri de tabàrà seara ...scoalà, da totul nu este chiar roz pentru copii. |
|
 |
|
Si în cele din urmà soseste Maud, cea de-a patra fetità, unii oameni sunt curajosi! Chapeau, patru copii....Maud soseste, iar pentru aceastà ocazie ne regàsim cu totii...cei de la Ushuaia, unii au facut mai bine de o mie de km pentru a ne revedea si a sàrbàtori evenimentul cum se cade. Surprinzàtoare întâlnire, patru luni....Fotografiile plecàrii noastre, înduiosàtoare si interminabile ràmasuri bune. Induiosàtor sà-l vedem pe Vlàdut al nostru mozolit îndelung de toate fetele...face niste furori...Rebeca, trebuie sà luàm repede hotàrâri, esti prevenità! La revedere tuturor! Continuati cu totii asa, sunteti pe calea cea bunà... |
|
 |
|
Trecem din nou frontiera Argentinà, dar pentru ultima datà în aceastà càlàtorie. Prima noapte pe malul unui lac, ne trezim înconjurati de vàcute spre bucuria copiilor...Fereastra "camerei" lui Vlad. Traversàm o regiune superbà, regiunea lacurilor, dar mintea nu mai este, aparatul de fotografiat se face uitat. Mà las pradà nostalgiei, si mà înduiosez pânà si de pampa în drum spre Buenos Aires, pampa asta care ne-a fàcut atât sà suferim, mà emotionez pânà si de ultimul plin de motorinà din America Latinà, nu-mi vine sà cred cà ne pregàtim de plecare. Jos în dreapta la trezire, altà înnoptare în naturà. Imaginea teribilà pe care America de Sud o dà "fortàretei" noastre Europeene....Câte nopti petrecute în naturà, într-o liniste si securitate totalà, contrarà imaginii pe care ne-o facem...oare ne vom permite vreodatà asa ceva în Europa? |
|
 |
|
Buenos Aires...o manierà frumoasà de a încheia Argentina...Ne instalàm în campingul Hirondele, unicul accesibil în camper dar este departe de oras....O camerà la hotel ne va aminti timp de câteva zile de cât de bine ne simtim noi în camper....dar ne va permite sà ne plimbàm din plin centru, în plus, din întâmplare totalà întâlnim prietenii nostri belgieni cu douà fetite, cei cu are càlàtorisem în Mexic, Guatemala, Pàmântul chiar este mic... |
|
 |
|
Cartierul La Boca, dacà nu và spune nimic, atunci Boca Juniors sigur và evocà ceva... |
|
 |
|
Stràzile sunt extrem de animate, o viatà neobisnuità...sus în dreapta, în modul cel mai dezinteresat, cineva dà pupici pe stradà, jos, ceata lui Papuc din Guatemala reunità. |
|
 |
|
Campingul hirondelle, traficul neîncetat de vapoare, multe dintre ele încàrcate la limita scufundàrii, unele devenite adevàrate submarine. Alàturi, lancha care ne duce din oras la camping, un farmec nebun (nu eu, lancha, desi asa, cu pàlària de tango rosie...) Dedesubt, bineînteles pentru Matei si Vlad, apà = pescuit...si cu ce pescuim, Radu? Cu salam uscat. Facem cunostintà cu "Vieja de la Agua", stânga jos, un peste carapace, tare amuzant dar care piscà ràu. "De ce-i spuneti bàtrâna apei, tràieste mult ?" întrebàm un pescar...."Nuuu, este doar pentru cà este numai oase si piele, nu ai nimic de mâncat pe ea..." Precum Românul, argentinianul s-a nàscut poet. Alàturi, pontonul campingului, în asteptarea lanchei. Mergem în oras, deci, luàm trotinetele, singurul accesoriu Obligatoriu pentru a càlàtori cu copiii în jurul lumii. |
|
 |
|
Sus, stânga, sunteti invitati în biroul lui tata. Cum functioneazà? Greu de lucrat, sà nu credeti...se aud pestii sàrind în apà, câinele de alàturi sforàie, copiii aleargà zglobii si zgomotosi cu trotinetele, si pentru a face desene asa, pe genunchi sunt mai bine de doi ani de experientà în spate....Imaginea urmàtoare, la capàtul drumului cu vaporul, skype....punem la punct detaliile proiectului, închid ordinatorul si s-a terminat ziua de lucru, fain, uneori chiar sàptàmâna, superb! Alàturi, culegem un mic puiut càzut dintr-un copac, fàrà mamà, Marilena gàseste maniera de a-l hràni, îl aducem la camper si îl adoptàm cu totii, este chiar vorba sà-l iau pe vapor cà încà nu stie sà zboare....dar în cele din urmà, o dramà, prinzând puteri, se zbate, cade si.....Am fost tristi cu totii....Stânga jos, campingul hirondelle, chiar pe malul râului Lujan, de acord, poza nu mà ridicà la rangul de supraom...Alàturi, simpaticele vaporase care misunà prin toatà delta. |
|
 |
|
Probabil cà dacà am fi fàcut actualizarea la momentul potrivit, la cald, as fi làsat lacrimi pe tastaturà, asa timpul a mai trecut, dar a fost cu adevàrat superb. Hai sà începem cu ce a fost mai dur pentru a termina pe o "notà" pozitivà. Distantele....pampa asta teribilà, incredibila pustietate a Argentinei, vânturile de care am mai vorbit, caretera 40 fac din oricine pune mâna pe volan un erou. Multumesc. Tot restul însà ce sà spunem altceva decât, Gracias, Argentina! Abstractie fàcutà de popoarele indigene, argentinienii ràmân pentru noi cei mai comunicativi, cei mai càldurosi din America de Sud. "Spuneti asta pentru cà nu ati fost în Brazilia" - ni se replicà deseori, dar ce sà facem, Brazilia este un adevàrat continent, o vom làsa pentru altà datà...pentru tine, Antonel! Multumim Argentinei, Multumim Americilor pentru aceste minunate 800 de zile de càlàtorie.....
|
|
|
Profesiile si pasiunie noastre ne conduc la multe puncte comune, dintre care, ideea logicà, de a publica o carte despre càlàtoria noastrà. S-au scris deja multe càrti despre càlàtorii, poate mai putine în familie, si, si mai putine în românà, dar existà. Un portret de familie în Chile, la Puerto Varas, dar ar fi putut fi oriunde între Alaska si Tara de Foc.
|
|
 |
Cartea retraseazà càlàtoria copiilor nostri în jurul lumii, prin ilustratii si povestiri.
|
Gràdina lui Mavlinca, Urmeazà / |
|